Horea, coordonezi echipa de R&D ComplyAdvantage din Cluj-Napoca, spune-ne câteva cuvinte despre tine.

Sunt la bază un inginer software de generația a doua. Tatăl meu este și el programator și mi-a insuflat aceasta pasiune pentru științe exacte, pentru sisteme software care rezolvă probleme reale.

Lucrez în domeniu de aproape 20 de ani, din care mai bine de jumătate i-am petrecut construind echipe care dezvoltă produse și soluții fintech.

Părintele teoriei stresului, Hans Selye, demonstra încă din anii 1970 că rezistența omului la diverși stresori, și implicit calitatea vieții sale, depind, într-o manieră fundamentală, de energia de adaptare specifică fiecărui om [1].

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

Recunosc că filmul The Social Dilemma mi-a dat de gândit și mi-a inspirat acest articol. Nu insist pe subiectul filmului, pentru că bănuiesc că mulți dintre cititorii revistei îl cunosc. Oricum, știam cu toții și înainte de a vedea acest film, că noi, oamenii, suntem urmăriți, analizați și „tranzacționați” de marile companii IT, cu ale lor super-computere și algoritmi inteligenți. Mai pe scurt: noi suntem “produsul” râvnit de aceste companii.

De obicei, cea mai lungă etapă a unui proiect, ce implică cel mai mare număr de oameni este execuția. Cea mai mare provocare este atingerea succesului în această etapă, deoarece, la nivel de gestiune de proiect, totul depinde de competențele managerului, de structura organizației, de monitorizarea progresului și de practicile ce sunt parte a culturii organizaționale (Kendra & Taplin, 2004). În timp ce competențele și monitorizarea progresului sunt dependente doar de persoană, fiind controlabile, structura organizației și cultura organizației sunt ample și mai dificil de gestionat. În acest articol, dorim să oferim soluții pentru a depăși aceste limitări.

Scopul acestui articol este de a sumariza rezultatele colaborării dintre Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și Accenture. Aceasta a fost una reușită : pe parcursul ei am avut ocazia să explorăm o suită de tehnologii emergente: Inteligența Artificială (AI), Învățarea Automată (Machine Learning) și Dezvoltarea Software prin Low Code.

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

Existența algoritmilor de AI pentru imagini nu mai e o veste nouă de mult timp, iar faptul că mulți dintre aceștia se află deja printre noi e cunoscut. În ultima vreme aflăm de capabilități tot mai exotice ale AI-ului, de la clasificare de imagini și detecții de obiecte, până la deep-fakes și generare de imagini naturale ce nu există [1, 2, 3]. Mai puțin cunoscută e prezența acestor algoritmi în zona medicală, și anume în imagistica medicală. În cadrul NTT DATA Romania există o echipă care își dedică cunoștințele de statistică, analiză de date, algoritmică și matematică în proiecte ce dezvoltă aplicații de AI pentru radiologie, iar eu fac parte din ea. Această nișă a inteligenței artificiale e vastă și puțin explorată, existând încă multe necunoscute și întrebări mai filosofice sau mai practice. O întrebare abstractă ar fi dacă „se pretează rețelele neuronale dezvoltate pentru imagini naturale la imagini din imagistica medicală”, iar una practică și foarte cunoscută de cei care activează în domeniu este „cum fac să-mi îmbunătățesc modelul să detecteze și leziunea aceea mică?

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

Este perioada de iarnă. Unul dintre lucrurile care se pot strica în casele noastre este termostatul de la centrală. Prima opțiune ar fi să achiziționăm unul nou, dar, din păcate, oferta actuală este prea orientată spre simpla utilitate. A doua opțiune, pe care trebuie să o luăm în considerare ca programatori, este să ne construim singuri un termostat funcțional. Integrarea în sistemul centralei este simplă: sunt doar două fire care trebuie conectate, acestea fiind parte din firul care conecta vechiul termostat la centrala termică.

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

''Trebuie să facem pe Arrakis ceva ce nu a mai fost încercat pe o întreagă planetă, a spus tatăl său. 'Trebuie să folosim omul ca forța constructivă ecologică -- inserând viață adaptată pentru terraformare: o plantă aici, un animal acolo, un om în acel loc -- pentru a transforma ciclul apei, pentru a construi un nou tip de environment." ~ Dune, Frank Herbert

Acest articol se dorește a fi o prezentare a aplicației Terraform produsă de HashiCorp și a conceptului de Infrastructure as Code. Vom folosi Terraform pentru a crea un nou environment în AWS și vom analiza alte soluții pentru a obține acest rezultat.

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

În calitate de programator, poți lucra la o aplicație complet inovatoare sau la o aplicație nouă, bazată pe o altă aplicație existentă. O aplicație complet nouă este o situație fericită pentru că aduce cu ea o arhitectură nouă și ultimele tehnologii. Pe scurt, aceasta oferă avantajele oricărui start de la zero. Spre deosebire de aceasta, aplicația nouă, bazată pe o altă aplicație existentă, aduce cu ea riscurile unei baze de date deja configurate.

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult

În cadrul panelului de discuții al evenimentului de lansare TSM 101, am discutat cu invitații noștri despre provocările din domeniul inteligenței artificiale:

• Claudiu Iluțiu - Software Architect @ Siemens
• Radu Orghidan - VP Cognitive Computing @ Endava

Publicat în Numărul 102 Citeşte mai mult