Toţi cei care au interacţionat, indiferent cât de puţin cu Microsoft Project sunt unanim de acord că este o foarte puternică unealtă de scheduling. Altfel spus, dacă îi definim şi detaliem task-urile, se pricepe foarte bine să construiască un plan (mai corect spus un schedule) mai bine ca oricine. Dar, pentru a putea defini clar task-urile, este nevoie să ştim cu exactitate ce dorim de la proiect. Ce anume trebuie el să livreze, în ce condiţii, respectând ce criterii, etc. Pare simplu, nu-i aşa? În practică, ştim cu toţii cât de complicat (imposibil?) este să definim încă de la început scopul proiectului şi livrabilul. Şi atunci, cum mă poate ajuta Microsoft Project dacă eu (sau clientul meu) nu ştiu ce vreau de la proiect?

Gogu armă alarma, stinse luminile şi ieşi din clădire. Salută portarul care fuma impasibil în faţa intrării, cu un aer de stăpân peste zecile de birouri rămase în întuneric şi îşi înăbuşi un oftat. „Că doar nimeni nu mă obligă să stau ca portaru’ până la ora asta”. Orgoliul îl obligase, „da’ asta nu se pune”. Altădată ar fi zâmbit la propria-i remarcă, dar acum era prea amărât: păi cum, vine o copiliţă şi-i dă lui indicaţii, lui, care e în compania asta de şapte ani, „mă rog, şase jumate’”se corectă el singur. Dar nu despre asta era vorba, ci despre faptul că el, Gogu, nu numai că ştia tot ce mişcă în companie, ci mai mult, el era autorul procedurilor care acum erau puricate de „copiliţă”. „Care proceduri n-ar exista nici acum dacă n-aş fi tras eu acum trei ani o vară întreagă”. Şi fusese felicitat de însuşi GM-ul companiei care acum, uite, îi aduce „copiliţa” cu idei de optimizare. „Şi Mişu ăsta care e în concediu tocmai acum…” La remarca asta i se declanşă în minte filmul cu plecarea lui Mişu: apăru întâi imaginea unui Mişu ezitând la plecare şi imediat imaginea unui Gogu spunând cu încredere în glas: Du-te, Mişule, liniştit, mă descurc, nu-i o problemă! „Mda, ce-şi face omu’ cu mâna lui...”

Interviul acestui număr diferă față de cele anterioare prin subiectul principal: conferința ITCamp, reprezentată în timpul interviului de Mihai Tătăran, co-fondator al acesteia (alături de Tudor Damian).

În scurta viaţă a internetului s-a trecut iniţial prin era Web 1.0, când tendinţa generală era ca utilizatorii să intre pe un portal unde aveau acces la cât mai multe informații utile. Toată lumea era impresionată de faptul că există aceste informații adunate într-un singur loc. Utilizatorilor, în sfârșit, le era satisfăcută nevoia de acces la informații. A urmat Web 2.0 caracteristic unei noi generații de utilizatori, pentru care accesul la informație era deja un “drept”intangibil, obligatoriu și implicit. Acești utilizatori, refuzând să se mulţumească cu postura persoanei singuratice din fața calculatorului, au reclamat nevoia stringentă de a socializa în mediul virtual.

Probabil că o să te întrebi, de ce este nevoie de o asemenea metodă, cu un nume așa complicat, atât timp cât experţii (programatori, arhitecţi, ingineri de specificaţi, etc.) în producerea sistemelor informaţionale au deja metodele lor cum ar fi Expert judgement, prin care pot să estimeze cât timp le va lua cu o anumită marjă de eroare să dezvolte un produs sau un modul/componentă dintr-un produs software. Metoda are ca scop: analiza și îmbunătăţirea productivităţii, estimarea proiectelor, controlul proiectelor, aplicând metoda la diferite momente din procesul de dezvoltare.

Dinamica actuală din industria de dezvoltare software reprezintă o adevărată pro- vocare pentru asigurarea calității. Aceasta se datorează orientării spre livrarea rapidă și frecventă a aplicațiilor (în contextul în care gradul de complexitate al acestora s-a mărit); a numărului mare de utilizatori finali și al așteptărilor tot mai mari ale acestora, al diver- selor medii de operare. Pentru că am amintit de așteptările tot mai mari ale clienților, credem că nu este un secret pentru nimeni faptul că aceștia vor calitate superioară pentru produsele oferite, modificari rapide ale acestora, servicii personalizate și ușor de întreținut, sisteme integrate și bineînțeles, livrari la prețuri cât mai mici, preferabil imediat.

În numărul primul articol al seriei „Big Data” se vorbea despre trendul acestui con- cept în industria software. Acest articol prezintă fundamentele tehnologiilor care fac posibilă stocarea și interogarea acestor volume mari de date. Pentru a înțelege mai bine care e problema cu Big Data încep cu un mic exemplu. La un moment dat circula pe Internet umătoarea statistică: eBay colectează zilnic 20TB de date generate de utilizatori. Facebook colectează 20TB zilnic din date genearate de utilizatori și generează încă 10TB din analizele zilnice, de aseme- nea scanează 135TB/zi, iar pentru a oferi serviciul de Insigts prelucrează 15PT de date.

În numărul anterior am discutat despre Kinect, o tehnologie oferită de Microsoft ce poate monitoriza întreg corpul utilizatorilor în timp real. După o scurtă introducere, am inclus o secvență de cod pentru inițializarea device-ului, o inițializare simplă și potrivită pentru o aplicație introductivă, de tip Hello World. În continuare, vom parcurge secvența de cod în detaliu și vom încerca să explicăm cum anume funcționează.

Se vorbește mereu despre tendințe. Până să încep să scriu acest articol, nu am avut curiozitatea să înțeleg în profunzime semnificația acestui cuvânt. Şi cum mereu cea mai bună sursă este dex-ul, am început să citesc simpla și banala explicație prezentată acolo. Tendința înseamnă o dispoziție firească pentru ceva, înclinare, pornire, acțiune conștientă spre un scop determinat. O altă definiție ne spune că tendința reprezintă o evoluție a cuiva într-un anumit sens. Pornind de la această formulare m-am gândit câteva zile care ar fi conexiunea între tendință și domeniul în care lucrez – HR. Şi cel mai la îndemână mi-a fost să urmăresc cu atenție ce se întamplă pe piața de IT.

Proiectul Archimedes este format dintr-un amestec de măsuri inovatoare, integrate și ambițioase pentru un mediu curat, eficiența enegertică, transport urban durabil, și prin urmare, să aibă un impact semnificativ asupra politicilor în materie de energie, de transport și protejarea mediului. Arobs Transilvania Software a oferit o soluție completă – hardware și software - pentru fluidizarea și crearea unui confort sporit a procesului de eliberare legitimații de călătorie pentru trasnsportul în comun, în municipiul Iași, beneficiar al acestui proiect European.Această soluție constă în reali- zarea unor chioșcuri, de tip “self service”.