O scurtă privire în istoria și dezvoltarea protocolului HTTP (Hypertext Transfer Protocol), pentru a înțelege mai bine modificările propuse pentru versiunea 2.0. HTTP este unul din protocoalele care au alimentat evoluția spectaculoasă a Internetului: permite clienților să comunice cu serverele, fundamentul a ceea ce este azi Internetul.

Publicat în Numărul 21 Citeşte mai mult

Cea mai folosită metodă de logging a evenimentelor pentru depanarea (debugging) codului în JavaScript este prin apelarea „console.log(mesaj)”. Aceasta are ca efect afișarea mesajului în consola pentru dezvoltatori care folosesc browser-ul. Se mai pot folosi „console.warn(mesaj)” și „console.error(mesaj)” pentru înregistrarea avertismentelor, respectiv a erorilor.

Dacă ar fi să stăm să ne gândim, majoritatea dintre noi ne-am lovit cel puțin o dată în viață de situația în care bucăți similare de cod au fost scrise și rescrise, bucăți care diferă doar prin anumite detalii. Te-ai întrebat vreodată – în timp ce făceai copy-paste dintr-o clasă în alta, și poate apoi în alte 50 de clase – de ce faci acest lucru repetitiv, predispus erorilor și pe deasupra plictisitor când ar putea fi foarte ușor efectuat de o mașină? Mașinile sunt cele mai indicate pentru astfel de task-uri, dar de ce le evităm? În acest articol va fi prezentat un program care generează cod pe baza unui fișier xml de intrare și a unor template-uri flexibile.

În ziua de astăzi, când vine vorba de site-uri uriașe, problema performanței apare des, împreuna cu întrebarea “Noi cum putem deservi așa o masă mare de clienți la un preț rezonabil ? “. Ei bine, unul dintre cele mai mari site-uri de pe planetă, Facebook, au un răspuns destul de bun: HipHop Virtual Machine. Ce e acest soft, cum s-a născut, cum funcționează și de ce e mai bun ca alternativele ?

Publicat în Numărul 21 Citeşte mai mult

În numărul anterior am prezentat Restricted Boltzmann Machines, care au fost introduse de Geoffrey Hinton, profesor la universitatea din Toronto în 2006 ca o metodă de a face ca antrenarea rețelelor neuronale să fie mult mai rapidă. În 2007, Yoshua Bengio, profesor la universitatea din Montreal, a venit cu o alternativă la RBM-uri: autoencodere.

În cele ce urmează vom discuta despre AOP și despre cum putem implementa propria noastră stivă (stack) AOP utilizând caracteristicile .NET Core. Acronimul vine de la Aspect Oriented Programming și este o altă paradigmă de programare cu scopul principal de a crește modularitatea unei aplicații. AOP încearcă să atingă acest țel permițând separarea aspectelor/relațiilor secante (cross-cutting concerns).

Într-o perioadă în care presiunea din partea pieței și nevoia de creștere a competitivității în toate sectoarele economiei sunt mai mult decât o realitate, industria IT își are locul ei aparte și joacă un rol foarte important ce poate face diferența între companiile care vor fi sustenabile și de succes și în următorul deceniu, investind în inovație, cercetare, eficientizare a proceselor, și cele care se mulțumesc cu ceea ce fac în momentul de față, riscând astfel dispariția de pe piață.

Putem avea de-a face cu date personale în activitatea noastră? Ce implică? Sunt întrebări legitime pentru un dezvoltator de aplicații mobile. Și aceasta, deoarece colectarea acestor date a devenit un fenomen inerent lumii digitale și un subiect din ce în ce mai controversat odată cu evoluția aplicațiilor mobile. De asemenea, subiectul este cu atât mai de interes cu cât, în viitor, se prefigurează o înăsprire a sancțiunilor pentru nerespectarea legislației datelor cu caracter personal.

Publicat în Numărul 21 Citeşte mai mult

Se presupune că ar fi proasta definire a cerințelor. Este riscant să se adopte o poziție radicală și să se izoleze cauza determinantă la una singură. Extragerea defectuoasă a cerințelor este însă cu siguranță una dintre ele. Din scurta mea experiență, în timpul extragerii cerințelor, în ciuda celor mai bune intenții, nu se face uz de o înțelegere sau diferențiere exactă între noțiunile de cerințe și design al soluției.

Publicat în Numărul 21 Citeşte mai mult

În companiile mari, majoritatea angajaților primesc un training la momentul intrării în companie, iar apoi se practică repetarea acestora în funcție de nevoile de training ale companiei. În aceste condiții, am tinde să credem că angajați nu mai văd training-urile ca fiind speciale, dar ne înșelăm. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Spaniolă Maderia ne arată că angajații se bucură de un training aproape la fel de mult ca de o mărire de salariu. Studiul aplicat pe 5000 de angajați din Spania arată că satisfacția față de angajator și implicit locul de muncă crește cu 18% după ce angajatul a participat la un training asigurat de companie.

Publicat în Numărul 21 Citeşte mai mult