Absolventă a Institutului Național de Inginerie Electronică cu un master în Matematici Aplicate și licențiată în Economie la UK Open University, Natalya Kaspersky este un membru activ al comunității internaționale de afaceri și investește activ în companii *high-tech*. Natalya este cofondator al Kaspersky Lab, unul dintre cei mari producători de antivirus din lume, și CEO al grupului de companii InfoWatch, ce operează în sfera securității informației interne. De-a lungul celor 10 ani de activitate la conducerea Kaspersky Lab, Natalya a transformat un mic grup de entuziaști într-o companie IT de talie internațională cu venituri anuale de sute de milioane de dolari.

Pe Roxana am cunoscut-o anul trecut, când venise în Cluj cu scopul de a crea o nouă generație de programatori. Era o afirmație curajoasă într-un context local care se caracterizează printr-un număr mare de programatori. La acesta mai adăugam și faptul că în aceeași perioadă se lansa Pitech+Academy. Dar Roxana s-a ținut de cuvânt și a reușit să-și lanseze programul în care au fost selecționați doisprezece tineri. Aceștia aveau promisiunea de a primi gratis timp de șase luni,cursuri și programe pentru a deveni la final tineri programatori web. Acum, la finalul celor șase luni, Roxana ne dezvăluie din experiența aplicării acestui program, dar și demersurile care îi condiționează continuitatea.

Publicat în Numărul 34 Citeşte mai mult

Inițiativa unei aplicații TSM pentru Windows Phone a luat naștere acum mai bine de un an, în cadrul centrului de competență 3Pillar Global, ca mod de explorare și a dobândirii de cunoștințe în ce privește platforma Microsoft pentru mobile. Proiectul a continuat ulterior cu multă dedicare din inițiativa proprie a celor implicați: Cosmin Jeler, autorul prezentului articol, responsabil de partea de dezvoltare, Robin Molnar axat asupra părții de asigurare a calității, Dan Hădărău pentru suportul acordat pe partea de design și_server-side_ iar Ovidiu Mățan project manager / product owner.

Publicat în Numărul 34 Citeşte mai mult

Programarea orientată pe aspecte are ca scop îmbunătățirea modularității sistemelor software, prin captarea funcționalităților dispersate, numite și crosscutting concerns_, făcând astfel ca evoluția acestor sisteme să devină mult mai ușoară și mai ușor de operat. Pentru a obține aceste rezultate, AOP adaugă un mecanism de abstractizare în plus, mecanism numit aspect, pe lângă mecanismele de modularizare existente, cum ar fi funcțiile, clasele și metodele. Aspectele permit programatorilor să rezolve problemele legate de scattering și tangling, prin reducerea extinderii codului referitor la un concern pe diferite componente.

Publicat în Numărul 34 Citeşte mai mult

Am avut plăcerea de a lua un interviu lui Rene Tuinhout, chairman al ediției 2015 a Romanian Testing Conference. Cu o experiență de peste șaptesprezece ani în testarea software, acesta oferă consultanță companiilor pentru Lean Testing, test management, test change management structuring testing și managementul proiectelor de testare.

Publicat în Numărul 34 Citeşte mai mult

Cu ceva timp în urmă am participat la o conferință Agile în Cluj-Napoca. Printre o grămadă de topicuri interesante, prezentări și discuții am asistat și la o dezbatere deschisă unde ideea principală gravita în jurul întrebării dacă “Este velocitatea o metrică sau nu?”. Au fost puse pe masă multe idei legate de acest subiect, au fost întoarse pe toate fețele și trebuie să recunosc că concluziile finale au fost pe gustul meu. Fiind prins în vârtejul discuției am lansat și eu ideea că velocitatea este mult prea contextuală pentru a fi o metrică.

Publicat în Numărul 34 Citeşte mai mult

Fiecare dintre noi ne dorim "mai binele", indiferent dacă vorbim de noi ca indivizi sau de noi ca organizație. Dar ce ne mulțumește? Ce ne face să fim într-adevăr satisfăcuți, motivați și dornici de a rămâne în aceeași organizație? În acest context, angajații tind să schimbe cu ușurință compania, pentru a merge spre "mai bine". Dar totuși. ce înseamnă acest "mai bine" - remunerație mai mare, pachet de beneficii mai "motivant", un mediu mai "fain" de lucru, posibilități mai multe? Pe de altă parte, angajatorii concretizează acest "mai bine" în salarii mai competitive sau pachete de beneficii mai atractive. Totuși, acestea par să nu fie suficiente, deoarece angajații continuă să plece spre "mai bine", rata de retenție este în scădere, se fac eforturi continue pentru noi recrutări, traininguri și etape de inducție. Pe scurt? Bani, timp și resurse risipite.

Publicat în Numărul 34 Citeşte mai mult

A fost o vreme când tehnologiile NoSQL erau considerate un trend, un termen la modă, în esență ceva care nu era aplicabil în viața de zi cu zi. În ziua de azi însă, cred că NoSQL nu mai reprezintă o moda și chiar și companiile de dimensiune medie se confruntă cu problema volumului crescător de date. În această situație, scenariul migrării de la o bază de date relațională la una de tip NoSQL devine tot mai comun datorită avantajului principal al acestor tehnologii: posibilitatea de a scala aplicațiile în clustere.

Publicat în Numărul 33 Citeşte mai mult

Procesarea fișierelor relativ mari nu este o operație atât de ușoară care să poată fi realizată prin apelul la instrumente, care au tradiție în aceste chestiuni, precum Hadoop, mașini foarte puternice, *librării* pentru concurență, altele decât cele standard Java. Folosirea acestora are drept efect costuri suplimentar de timp, de bani și de personal specializat.

Publicat în Numărul 33 Citeşte mai mult

În urmă cu câțiva ani, mai exact în anul 2011, am obținut primul job ca UX Designer la o companie multinațională. De atunci și până în prezent am avut oportunitatea să lucrez cu diferite metodologii de dezvoltare ale unui design, reușind să descopăr plusurile și minusurile fiecăreia. În momentul de față am ocupația de UX Designer într-un mediu Agile, într-o echipă de 17 designeri, care au ca scop principal livrarea celei mai bune experiențe utilizatorilor, prin produsele software dezvoltate de către companie.