DIVERSE
Dedicăm țevi sau poezii?
Spiritul tolerant al vremurilor noastre ne determină să ne arătăm scandalizați în fața unei conjuncții disjunctive care implică excluderi atât de radicale de tipul ,, ori țeava, ori poezia" și răspundem - cum altfel? - decât corect: dedicăm țevi, dedicăm și poezii. Că nu ar trebui să avem dubii în ceea ce privește corectitudinea acestui răspuns, ne-o dovedește dulcele relativism al lui ,, se poate și așa" dominant în societatea noastră, unde se pare că un fior al consacrării și dăruirii cuprinde de-a valma poezii, mașini de spălat, melodii, plăci video, romane, firme, angajați, țevi și mame. Toate sunt și pot fi ,, dedicate", amenințate de o iminentă epuizare sufletească. Cine le poate salva din această combustie afectivă și le poate reda demnitatea de obiecte neînsuflețite sau abstracte pe care au avut-o odinioară? Doar Dex-ul și normele gramaticale care, de acolo din atmosfera rarefiată a înălțimilor științei, stipulează în mod clar că doar oamenii au fost blestemați cu această povară a dedicării: