În 1 februarie am împlinit un an la actuala mea companie. Deşi am fost în acest punct de mai multe ori de-a lungul carierei, niciodată nu am simţit nevoia să împărtășesc ceva legat de acest lucru. În aproape 10 ani de business am lucrat atât pentru companii mari și mici, locale și multinaţionale, cu cultură corporatistă sau antreprenorială, în poziţii operaţionale sau de management, însă de data aceasta ceva este diferit. Privind lucrurile din perspectiva unui analist curios, pare că undeva pe drum am învăţat niște lecţii, am descoperit noi pasiuni și mi s-au confirmat anumite bănuieli despre lumea din jurul meu. Suficiente pentru ca drumul ce urmează să rămână interesant și suficiente să cred că ceea ce împărtășesc poate aduce valoare.

Publicat în Numărul 56 Citeşte mai mult

Într-un articol din anul trecut vă informam asupra modificărilor fiscale ce au intervenit începând cu anul 2016 în modul de taxare a veniturilor din activități independente. Anul 2016 a trecut și avem în față un an 2017 care ne-a adus o avalanșă de modificări în ce privește modul de taxare al companiilor. De aceea, am considerat oportun să reluăm analiza asupra modificărilor cu impact asupra veniturilor obținute de către persoanele fizice autorizate.  În esență, modul de impozitare al acestor tipuri de venituri nu s-a schimbat, astfel reluăm taxele și contribuțiile obligatorii în acest moment.

Odată cu dezvoltarea companiilor, atât numeric dar și în termeni de calitate și complexitate a produselor și serviciilor oferite, factorul uman a devenit prim avantaj competitiv pe piață. Așadar, multe companii sunt puse în fața unei competiții acerbe pe talent, pe oameni educați în domeniu, creativi și dedicați firmei ce i-a angajat. Iată deci cum devine prioritar în business să ne gândim la bunăstarea acestor colegi la locul de muncă, să ne gândim cum putem să îi păstrăm mulțumiți și productivi cât mai mult timp... și nu doar HR-ul este responsabil acum de asta!

În ultimul an, am analizat cum putem folosi AI / Deep Learning pentru a îmbunătăţi OpenStreetMap, iar în cele ce urmează dorim să oferim câteva detalii despre modul în care vedem viitorul creării de hărţi și să împărtășim ceea ce facem deja. Vehiculele care se conduc singure sunt noutatea, iar una din cerinţele-cheie ale acestor vehicule sunt hărţi precise și aduse la zi. În acest moment, furnizorii hărţilor de pe piaţă cartografiază fiecare regiune la fiecare 12-24 luni – printr-un proces costisitor de înaltă precizie. Scopul nostru a fost să obţinem hărţi actualizate la minut și cu actualizare la nivel de stradă o dată pe zi. Acesta este obiectivul pe care încercăm să-l obţinem cu OSM pentru studiul nostru de caz.

Începi să construiești o aplicație web. Cum ar trebui să procedezi? Este un Content Management System (CMS) necesar? Merită să avem aşa ceva? S-a publicat multă informaţie contradictorie sau inconsecventă pe acest subiect, iar, la drept vorbind, nu avem un răspuns definitiv la aceste întrebări. Există argumente foarte pertinente de ambele părți – atât în favoarea, cât și împotriva adoptării unui astfel de sistem. Acest articol nu încearcă să epuizeze problematica, aşa cum nu încearcă nici să dea răspunsuri finale. E mai degrabă o descriere succintă a unei variante fezabile la pletora de soluţii existente.

Publicat în Numărul 55 Citeşte mai mult

De multe ori începerea unui proiect nou are sens sub formă de monolit, în mod deosebit în proiecte lean în care cerințele și produsul în sine nu sunt foarte bine închegate de la început. În astfel de proiecte, modelele datelor domeniului aplicației se transformă și se modifică mult, o dată ce aplicația pivotează iar cerințele evoluează. Pe măsură ce proiectul și produsul se maturizează, modelul și domeniul datelor se sedimentează și devine din ce în ce mai stabil. Este momentul în care unele domenii din aplicație vor deveni mai active decât altele. Aceasta este etapa în care microserviciile ar putea să aducă avantaje, permițând echipelor de dezvoltare să se concentreze pe arii mai restrânse care devin mai ușor de gestionat și de dezvoltat. Microserviciile implică însă și un efort suplimentar dat de nevoia de a le integra, configura și automatiza. Din această cauză, la începutul unui proiect, când aproape toate ariile unui produs evoluează constant, iar criteriile de partajare a ariilor în servicii se pot modifica frecvent, (unele servicii dispărând nu de puține ori complet sau migrând în altele) nu prea există suficiente beneficii în pornirea lor sub formă de microservicii.

La început de an, dar și cu diferite alte ocazii, de urăm unii altora sănătate. De altfel, nu pentru puțini, sănătatea este cea mai importantă. De ce nu ar fi așa și în mediul business? De ce să nu beneficiem de sănătate și în organizații? Aceasta, cu atât mai mult cu cât petrecem mai mult de o treime dintr-o zi (din timpul în care suntem treji) la locul de muncă; și, să recunoaștem, că de multe ori, preocupăriel legate de job sunt active și în timpul nostru liber. Având în vedere că organizațiile în care lucrăm ne ocupă atât de mult timp, care responsabil de resurse umane, care team leader, manager sau angajat nu își dorește să lucreze într-o organizație sănătoasă? Cred că știm cu toții răspunsul. Și totuși, ce sunt organizațiile sănătoase? Ce putem face pentru a avea un mediu de lucru sănătos? Și mai ales, cu ce ne ajută?

În discuțiile avute la început de 2017 cu principalele companii din Cluj, am atins și subiectul previziunile lor despre evoluția industriei IT în 2017. Dincolo de faptul că aproape toate preconizează o creștere substanțială a sectorului de IT românesc prin dezvoltarea de servicii, produse și traininguri, fiecare își proiectează o direcție proprie în funcție de obiectivele țintite.

Publicat în Numărul 55 Citeşte mai mult

Limbajele de descriere a arhitecturii (ADLs) sunt limbaje formale care pot fi folosite pentru a descrie arhitectura unui sistem software puternic. Cum arhitectura devine o temă dominantă în sistemele de dezvoltare de mari dimensiuni, metodele clare de specificare a arhitecturii vor deveni indispensabile. Prin arhitectură, înțelegem componentele care compun un sistem, specificațiile comportamentale ale acelor componente și șabloanele și mecanismele de interacțiune dintre ele. De notat că un sistem singular este compus de obicei din mai mult de un singur tip de componente: module, activități, funcționalități, etc. . O arhitectură poate alege tipul celor mai potrivite sau semnificative componente, sau poate include mai multe paradigme ale aceluiași sistem, fiecare ilustrând un set diferit de componente.

Publicat în Numărul 55 Citeşte mai mult

Nu există o definiţie clară a arhitecturii software. Apelaţi de exemplu la Wikipedia:
„Arhitectura software face referire la structurile fundamentale ale unui sistem software, disciplina elaborării acestor structuri şi documentarea acestor structuri”
Această definiţie include câteva elemente. Care sunt „structurile fundamentale” ale unui sistem software? Ce sunt „structurile” unui sistem software?