Este de necontestat azi faptul că proiectele de IT - fie că vorbim despre start-ups sau enterprise – influențează în mod pozitiv diferite industrii. Schimbările se pot face fie printr-un proces incremental, fie în mod radical. De obicei, dezvoltatorii și designerii sunt integrați doar în procesul incremental, dar ei pot să contribuie și prin inovație radicală - dacă procesul de lucru este structurat corespunzător. Propunerile designerilor modelează un produs digital, dar de cele mai multe ori doar la nivel de detaliu. Modul în care este structurată colaborarea cu product ownerul trasează un cadru invizibil în afara căruia ideile designerilor nu vor fi luate în seamă. Problema nu este că ideile nu sunt bune, ci că pun sub semnul întrebării concepte prea profunde din viziune. Procesul de concept design vine tocmai pentru a rezolva această problemă.

Ideea potrivit căreia norocul are un rol definitor în domeniul inovaţiei este destul de răspândită. Site-uri diferite ne oferă numeroase exemple de inovații semnificative despre care se afirmă că au luat naştere datorită unor circumstanţe întâmplătoare. Însă eu am altă părere. Pe scurt: serendipitate nu există. Da, știu… este o afirmație curajoasă. Totul depinde de felul în care definim serendipitatea. Fără a intra în discuții semantice, ceea ce doresc să subliniez este faptul că norocul are un rol şi o importanță mult mai redusă în acest domeniu decât se crede în general.

Acum câțiva ani, am participat la un team building în care a trebuit să tragem un camion de pompieri cu ajutorul unor frânghii. Aveam mai multe frânghii la dispoziție, așa că, împreună cu echipa mea, am hotărât să folosim două frânghii și să le legăm de partea din față a camionului, sub semnalizatoare, în unghi de 45 de grade, astfel: Și am tras, și camionul abia se clintea, și am tras… Trăgeam în două direcții cât de tare puteam, iar camionul abia se mișca. Apoi ne-am gândit: cum putem face altfel? Am legat frânghia de partea din față în centru, și am decis să tragem cu toții într-o singură direcție. Văzându-ne, facilitatorul team buildingului ne-a sfătuit să avem pe cineva în camion cu piciorul pe frână.

Una din preocupările firmelor de astăzi este cum să își motiveze angajații pentru a deveni mai productivi și satisfăcuți la locul de muncă. Și pentru că nu este o sarcină ușoară, încă se caută soluții: de la abonamente la sală, abonamente de parcare, la compensații financiare, bonificații sau team bulidinguri. Dacă ești angajat al unei firme, sarcina aceasta revine departamentului de HR. Dar ce se întâmplă atunci când nu ai un șef? Când tu ești propriul tău stăpân, când ești consultant, freelancer sau pur și simplu faci home office?

În acest articol, fiind o ediţie axată pe IT-ul clujean şi având invitaţi şi din instituţiile publice locale, m-am gândit la o selecţie de startupuri care pot fi într-o oarecare tangenţă cu autorităţile locale. Având această putere de dezvoltare în IT, cred că putem contribui prin aceste produse (cât şi prin altele noi) la îmbunătăţirea sistemelor, spre beneficiul tuturor locuitorilor. Putem da un exemplu de inovaţie şi comunicare locală, cu modele şi produse ce pot fi preluate şi de alte oraşe.

Publicat în Numărul 56 Citeşte mai mult

În ultima vreme, trendul crescător al dezvoltării de produse a devenit o realitate de necontestat care poate reprezenta o provocare pentru modelele de business ale firmelor existente. Și nu doar o provocare pentru business ci și ca o amenințare pentru atragerea angajaților buni, care caută să fie implicați direct în procesul de dezvoltare, nu doar în calitate de programatori care scriu cod. Este posibil să avem de-a face cu un fenomen dual, care depinde de punctul de vedere al privitorului. Adevărul este că noi, ca industrie de IT ar trebui să evoluăm spre modele mai bune, adecvate la schimbările din mediul de business cât și din piața de resurse umane.

Cele mai bune API-uri sunt foarte uşor de învăţat. Redactarea unei documentaţii cuprinzătoare nu este suficientă. Utilizatorii nu au timp să parcurgă sute de pagini de manuale, dat fiind că au termene limită. Aşadar, pot ei deduce modul de acţiune într-un scenariu cu care nu s-au mai confruntat? Multe API-uri arată că acest lucru este posibil. Secretul constă în consistenţă. API-ul Highrise este un exemplu excelent de consistenţă. Highrise este un CRM SaaS simplu, dar foarte util. Asigură consistenţă pe multe nivele:

Lőrinc Pap: Salut, Venkat! Am dori să știm care sunt părerile tale despre programare în general și despre programarea funcţională în particular.
Venkat Subramaniam: Vă mulţumesc pentru invitaţie. Este o plăcere să intru în dialog cu dumneavoastră și cititorii dumneavoastră. Programarea înseamnă viaţă pentru mine, în multe feluri. Programez de câteva decenii, iar ceilalţi mă întreabă adesea: “Cum de ești tot programator după atâţia ani?” Mulţi s-au apucat de programare datorită știinţelor și matematicii. Asta am vrut să fac ca inginer, dar ceea ce m-a determinat să rămân programator este arta de a programa. Iubesc programarea funcţională din acest motiv. Este o formă de expresie diferită și este foarte concisă. Este expresivă și elegantă, iar aceasta presupune că sensul este exprimat fără prea multe detalii.

Publicat în Numărul 56 Citeşte mai mult

În ritmul schimbărilor de azi este aproape imposibil să știi exact ce-și doresc consumatorii de la un produs. Zilnic vedem cum apar firme noi cu produse și servicii noi, dar v-ați întrebat vreodată de ce majoritatea nu reușesc? Cel mai frecvent motiv pentru eșec este că firmele construiesc produse pentru care nu există cerere. Să construiești un produs care să fie exact pe gustul consumatorilor este dificil și din acest motiv doar jumătate dintre ele supraviețuiesc pentru mai mult de cinci ani, potrivit statisticilor pe 2016. Această ambiguitate a nevoilor consumatorilor poate fi rezolvată doar prin identificarea sistematică și timpurie a problemelor din Ciclul de Viață al Dezvoltării Produsului. Aceasta înseamnă că avem nevoie de implicarea mult mai consistentă a consumatorilor cu mult înainte să le oferim orice produs sau serviciu. Rapid Prototyping este una dintre metodele eficiente pentru a realiza aceasta. Construim prototipuri ale produselor și le punem la dispoziția potențialilor consumatori pentru a le estima interesul în legătură cu viziunea noastră, lucru care ne-ar putea ajuta să construim produse cu o rată mai mare de succes.

Publicat în Numărul 56 Citeşte mai mult