Sunt fascinată de oamenii din jurul nostru, în special de cei curioși și perseverenţi în lucrul cu concepte interdisciplinare, oameni care merg dincolo de limitele cunoașterii existente. Un desen animat science-fiction din copilărie în care un băieţel era crescut de un robot umanoid este unul dintre amintirile care este încă foarte intensă în imaginarul meu de adult. De aceea, a fost o mare bucurie că l-am descoperit pe profesorul Hiroshi Ishiguro care lucrează în robotică și AI! Deși nu am avut timp pentru un interviu live la CeBIT 2017, unde acesta a ţinut o prelegere despre inteligenţa artificială, prof. HIROSHI ISHIGURO a acceptat să îmi răspundă în scris. Fiind una dintre personalităţile contemporane care ne inspiră în demersurile noastre știinţifice, a fost deschis să împărtășească cu noi bucăţi din viaţa sa și din explorările sale pentru a înţelege mintea și emoţiile umane. Profesorul Hiroshi Ishiguro este Profesor în cadrul departamentului Systems Innovation, parte a Graduate School of Engineering Science a Osaka University (2009-), Distinguished Professor la Osaka University (2013-) și Group Leader (2011-) al Hiroshi Ishiguro Laboratory la Advanced Telecommunications Research Institute (ATR) și ATR fellow.

O experiență fantastică pentru oamenii de rând și una de neuitat pentru cei pasionați de tehnică. După o vizită la celebrul târg din Nurnberg, destinat domeniului embedded, oricine va rămâne cu ceva de povestit prietenilor și majoritatea va dori să revină. Explorarea nenumăratelor standuri ale expoziției încântă privirea mai ceva ca Disney Land și hrănește pofta de cunoaștere asemenea enciclopediei LAROUSSE. De la echipamente electronice și soluții software specializate, la mașinile viitorului, jocuri, roboți și zeci de idei inovatoare, târgul oferă câte ceva interesant pentru fiecare vizitator.

De fiecare dată când se abordează tema realizării produselor digitale și a rolurilor pe care oamenii le au în organizaţiile lor, am remarcat că între rolurile de Product Manager și de Product Owner nu sunt niște linii de demarcație clare. Pentru a înţelege aceste roluri mai bine, trebuie să avem în minte toţi pașii din ciclul de viaţă al unui produs și să vedem care sunt elementele definitorii ale celor două roluri. În faza iniţială de descoperire, când sunt dezvoltate noi idei și concepte pentru produse, un Product Manager este singurul care are un rol. Acesta conduce demersul de aflare a nevoilor clientului, adună informaţii despre condiţiile de piaţă, identifică o problemă și o propunere de plus valoare, descoperă clienţi potriviţi, propune o soluţie inovatoare, testează presupuneri prin intermediul unui MVP, ajunge de la problemă la soluţie, decide cum să promoveze produsul pe piaţă.

În această vară, Cluj-Napoca este din nou centrul de întâlnire a liderilor globali din industria IT. Motivul este Techsylvania, unul dintre cele mai influente evenimente de tehnologie și inovație în industria IT din Europa de Est, care va avea loc între 17-20 iunie la Casa de Cultură a Studenților din Cluj Napoca. Cu trei ediții deja la activ, Techsylvania este recunoscut prin prestigiul speakerilor invitați. Primele evenimente au găzduit pe scenă co-fondatori, manageri și oameni-cheie din companii precum Google, Ubuntu, Facebook, Twitter, PayPal, NASA, Coca-Cola, SoundCloud sau Spotify dar și investitori și fondatori de startupuri.

Tocmai s-a terminat o nouă ediţie a Codecamp în Cluj. În trackul destinat startupurilor şi produselor software, au fost atinse subiecte precum trecerea de la outsourcing la produs, metrice de produs și programele de accelerare existente. Suntem la începutul curbei ascendente pentru că remarcăm că a vorbi despre startupuri nu mai e interesant doar pentru comunitatea de startup-uri, ci şi pentru mulţi alţi oameni din firme de IT.

Acest articol este despre well-being, despre rolul departamentului de HR și o perspectivă nouă din partea științei de a ne uita la cele două. Fie va marca semnificativ modul de organizare al companiilor, fie va rămâne o teorie care nu s-a bucurat de popularitate. Întrebări de la care pornim: este recomandat să lăsăm o echipă să se organizeze singură? Cine atunci poate lua decizii în legătură cu bunăstarea tuturor?

We talk @ Leade.rs about startups in the startups in emerging markets, hardware components, future and drones with Paul Papadimitriou - Founder, Innovation Scout, Futurist @ Intelligencr

Publicat în Numărul 58 Citeşte mai mult

Conceptul de Big Data este de mare actualitate în zilele noastre și este folosit în nenumărate domenii de activitate. Managerii de produs au fost dintotdeauna conduși de puterea cifrelor, dar ceea ce experimentăm în prezent este o adevărată explozie de „tooluri ”și metodologii menite să ne ajute să luăm decizii mai bune, pe baza a câtor mai multe date. Cu toate acestea, pericolul e mult mai mare să greșim și să trecem cu vederea anumite informații importante care se pot pierde ușor printre datele cu care suntem serviți zilnic. E cunoscut faptul că 96% dintre toate inovațiile nu reușesc să acopere costul de oportunitate al investiției de capital (Deloitte). În acest context devine tot mai evident faptul că trebuie să se schimbe ceva în felul în care companiile își administrează procesul de dezvoltare a produselor noi. Multe studii au demonstrat deja faptul că acele companii care reușesc să descopere care sunt nevoile cele mai pregnante ale clienților lor și care apoi inovează pentru a împlini acele nevoi, sunt cu mult mai profitabile decât restul.

Este o provocare să oferi acces și o analiză coerentă Big Data. Sute de mii sau sute de milioane de rânduri de date nu presupun nici o abordare trivială și nici acces facil. Totul se reduce la cât de multe date pot fi prezentate onest într-o aplicaţie care procesează datele suficient de repede pentru a fi relevante pentru analiză. Big Data este termenul de referinţă pentru cantităţi masive de informaţie. În ultimii ani preţul stocării datelor a scăzut vertiginos. Dispozitivele de stocare pot să adăpostească mulţi terabytes în același spaţiu precum un hard disk obișnuit. Reducerea costurilor a modificat radical volumul de date pe care fiecare le stochează în aspecte precum producţie, stil de viaţă, vânzări, sport și alte date metrice. Creșterea datelor stocate este un pas esenţial pentru realizarea unei analize mai coerente. Dezavantajul constă în faptul că analiza de date din cadrul unui volum masiv de informaţie este la fel de validă pe cât de corect corelată este în timp.

Attila Balazs realizează seria de interviuri ”Working Virtually” pentru Today Software Magazine. Acestea au în vizor dificultățile și oportunitățile lucrului într-o echipă distribuită. Primul invitat este Vlad Mihalcea.

Publicat în Numărul 58 Citeşte mai mult