Cea de-a 4-a ediție Techsylvania, unul dintre cele mai influente evenimente de tehnologie din Estul Europei, se apropie cu pași repezi. Evenimentul va avea loc la Casa de Cultură a Studenților, în Cluj-Napoca, între 17-20 iunie, unde sunt așteptați peste 1500 de participanți. Acesta este format dintr-o conferință ținută de speakeri de la companii de prestigiu internațional, un maraton de programare de 24 de ore (hackathon) și  Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate la început de drum. De-a lungul celor trei ediții, Techsylvania a devenit punctul de convergență pentru pasionații de IT și antreprenorii ecosistemului local, oferindu-le acestora diverse oportunități prin care să se facă remarcați, precum Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate în primii ani și Startup Showcase, o campanie prin care startupurile au fost invitate să își expună produsele pe parcursul întregului eveniment.

Jennifer Marsman: We have a number of different Microsoft Artificial Intelligence products kind of spread throughout the whole company. We kind of meet people where they are in terms of Artificial Intelligence and Machine Learning. So for example, we have something called The Cognitive Services, and those are pre-trained models that you can just call and they do very common Artificial Intelligence tasks such as facial detection (like recognizing my face is right here) and facial verification (recognizing that I am Jennifer Marsman) and emotion recognition and text analytics (being able to detect the sentiment text, and what language it is, and automatic machine translation and the key topic extractions, if you’d like support logs, figuring out the main points in them) and all sorts of things like that. So there are these common tasks that everyone is doing over and over again. We have great pre-trained models where you can essentially just call them via the REST API call then get a bunch of data back.

Publicat în Numărul 60 Citeşte mai mult

Pare o întrebare banală cu un răspuns evident. Cine are nevoie de creativitate? Cine are o problemă de rezolvat… adică să vrea să dezvolte un produs nou, să îmbunătățească serviciile existente, să eficientizeze procesele din cadrul unei firme și așa mai departe. Dar totuși, poate lucrurile nu sunt așa de simple. Vă dau câteva exemple.

În industria dezvoltării de software, problemele și rezolvările variază, dar adesea se poate observa o oarecare repetiție a lor, lucru care cauzează frustrare programatorilor. De aceea, programatorii au venit cu câteva abordări generice ca design patterns și soluții arhitecturale (arhitectural solutions). Însă chiar și în aceste cazuri repetarea aceleiași soluții arhitecturale consumă timp și creează nemulțumire. În acest context, câțiva programatori au venit cu o nouă soluție din zona Domain-Specific Language – o cale de a defini noi limbaje de programare care se concentrează pe rezolvarea unei probleme bine definite dintr-un anumit domeniu și de o mărime mică, realizând astfel dezvoltarea mai ușoară.

Publicat în Numărul 59 Citeşte mai mult

Noile electronice destinate consumatorilor apar pe piață aproape la fiecare minut, iar utilizarea aceleiași tehnologii prezentate diferit, duce la producerea de milioane de deșeuri anual, la nivel global. Toți ne bucurăm de tehnologia nouă, dar câți avem o atitudine ecologică când cumpărăm cel mai nou telefon mobil sau cel mai nou dispozitiv inteligent? Sunt totuși pași pe care îi putem urma cu toții pentru a fi mai responsabili cu mediul înconjurător când realizăm proiecte IoT, prin respectarea principiului celor 3 R. Reduceți, Reutilizați, Reciclați (RRR) este un concept ce se aplică în lumea modernă în multe domenii precum construcții & arhitectură, alimentație și tehnologie, în încercarea de a ne responsabiliza social și de a lupta cu volumul imens de deșeuri din jurul nostru.

Publicat în Numărul 59 Citeşte mai mult

Utilizarea învăţării asistate în cadrul dispozitivelor IoT centrate pe utilizator, reprezintă un pas spre viitor în ceea ce privește comunicarea acestora. Principalul beneficiu pe care agenții inteligenți îl aduc dispozitivelor IoT este crearea unui sistem bazat pe nevoile utilizatorului. Astfel, diferitele gadgeturi pot învăța obiceiurile persoanei respective, oferindu-i o utilizare mult mai eficientă pe măsură ce acesta le folosește. Dispozitivele IoT au întâlnit o dezvoltare masivă în ultimul timp, iar obiectele interconectate au început să ofere o mulţime de date despre lucrurile asupra cărora sunt aplicate. Cu toate acestea datele, nu reprezintă o valoare decât dacă sunt transformate în informaţii, care pot fi utile mai târziu. Acest lucru face trimitere la domeniul Big Data prin care datele brute sunt procesate, pentru a se obţine informaţie valoroasă. Însă, este nevoie de timp şi studiu pentru ca apoi să existe cunoştinţe despre ceea ce a fost făcut sau despre ceea ce se vrea a fi făcut.

În contextul digitalizării modului de lucru, pentru multe businessuri este necesară achiziția fie de aplicații software, fie de drepturi de utilizare a anumitor materiale: Foto-Video (Ex.Shutterstock), Audio (ex. Audiojungle) sau alte materiale care pot fi utilizate în procesul de creație a unui produs digital finit, atât în industria IT cât și în industria creativă. Luând în calcul acest aspect este important de știut modul în care tratăm din punct de vedere fiscal-contabil achiziția acestor “produse”. Primul pas din punct de vedere legal este de a determina dacă achiziția poate fi sau nu considerată o redevență.

Dincolo de structură, reguli și procese, care este acel unic aspect pe care dacă îl îmbunătățești va crește performanța, productivitatea și sănătatea organizațională? Se spune că cel mai bun indicator al sănătății unei organizații este ’delay-ul feedbackului – cât de mult timp trece între un eveniment și acordarea feedbackului, fie el pozitiv sau negativ. Acest text nu este despre feedback în sensul clasic, dar este despre interacțiuni și fluxuri de idei. Ajută-i pe oameni să interacționeze și, mai ales, să conștientizeze modul în care interacționează, iar transformările te vor uimi.

Publicat în Numărul 59 Citeşte mai mult

În multe companii de tip bootstrap, procesul de dezvoltare a produsului începe cu idei pentru noi funcționalități pornind de la management, clienți, marketing, vânzări și alte echipe. Aceste funcționalități sau features sunt apoi prioritizate pe baza rentabilității așteptate și a costurilor de dezvoltare, integrate într-un roadmap și trimise echipei de dezvoltare. La fel se întâmplă și la voi?

Probabil ați auzit deja despre JSHeroes, o conferință JavaScript inedită, susținută în Cluj-Napoca. Ce este atât de extraordinar la această conferință? Diverse lucruri, cum ar fi lista de speakeri, modalitatea prin care acest eveniment a reușit să prindă formă, modelul *open-source* și *open-data* după care a fost construit evenimentul, întreaga comunitate din spate, oamenii implicați și nu în ultimul rând ajutorul neașteptat pe care l-am primit pe parcursul drumului.

Publicat în Numărul 59 Citeşte mai mult