Thomas, suntem foarte bucuroși că participi ca speaker la IT Days 2017. Te descrii drept un „programator infectat de teste”. Cum definești acest lucru?
Thomas Sundber: Este vorba de a fi acel programator care nu se simte bine când nu își modelează codul după teste. Un test poate avea multe forme și faţete, dar rămâne mereu executabil. Pot rula o mică bucată din sistem și să primesc feedback rapid dacă am stricat ceva. Acest lucru mă scapă zilnic de foarte multe probleme.

Păcatul nu este întotdeauna o idee rea. Cu moderație, poate aduce valoare, dar odată practicat în exces devine un antipattern. Conform lui Jim Coplien, un antipattern este o categorie formală care identifică o soluție frecventă și uzuală la o problemă care generează consecințe negative evidente. Dezvoltarea agilă este despre învățare sau despre cum să ne valorificăm intelectul pentru a vedea cum putem să ne perfecționăm.

Publicat în Numărul 63 Citeşte mai mult

Ionuț este Senior Project Manager în departamentul Automotive în cadrul msg systems România. În acest articol ne va prezenta parcursul său profesional, menționând factorii favorabili evoluției sale în carieră. De asemenea, de la el vom afla cum se poate pregăti o persoană pentru un rol de Project Manager și care sunt abilitățile necesare pentru a prelua un astfel de rol.

24 decembrie 1914, frontul de vest al Primului Război Mondial – trupele germane și cele britanice duc o luptă sângeroasă, cu pierderi sfâșietoare de ambele părți. Soldații germani, ascunși în tranșee încercând să se regrupeze, aud de pe frontul inamicului colinde creștine și văd, de la distanță, luminițe pe care le recunosc mai apoi ca fiind lumânări aprinse pentru rugăciunile de Crăciun. Spre șocul și spaima britanicilor, unii soldați germani se apropie de liniile inamicului și se alătură colindelor, urându-le Crăciun fericit în limba engleză - lipsiți de arme sau vreo miză militară. Aceleași trupe care cu câteva ore în urmă s-au vânat, rănit și ucis, își strâng acum mâinile și sărbătoresc nașterea Domnului împreună, pe câmpul de luptă.

În era evoluției digitale, Cluj-Napoca excelează la acest capitol, astfel o serie de companii ajung să câștige din ce în ce mai multe proiecte. Aceste proiecte la rândul lor au nevoie de o echipă care să le implementeze. Companiile ajung să deschidă noi locuri de muncă pentru a finaliza aceste proiecte. Locurile de muncă vor fi ocupate de câte o persoană. Cum ajunge o persoană să afle despre o nouă oportunitate? ... și cum se descurcă departamentele de HR să găsească cele mai potrivite persoane pentru aceste noi locuri de muncă? Venim cu o alternativă la ceea ce deja există pe piață: shaqo doon

Publicat în Numărul 63 Citeşte mai mult

Împreună cu câţiva colegi din echipa Cluj Startups, am făcut o căutare mai aprofundată cu scopul de a revizui informaţiile pe care le avem despre startupurile locale. Cu această ocazie, am descoperit câteva statistici care merită atenţie. Bineînţeles, există riscul de a nu lua in considerare toate startupurile. Cât despre cele închise, e foarte greu să mai găsim informaţii valide, deci trebuie să acceptăm o marjă de eroare în aceste statistici.

Periodic, în industria software apare un nou set de caracteristici sau calităţi pe care ar trebui să le aibă o aplicaţie modernă şi noi reguli despre cum ar trebui abordată dezvoltarea acestor aplicaţii. Exemple recente fiind: Reactive manifesto (figura 1), aplicaţii 12factors sau multitudinea de articole din sfera micro-serviciilor.

Publicat în Numărul 62 Citeşte mai mult

Henrik Kniberg: Vorbind de această tendinţă, am constat că multe proiecte și organizaţii se axează pe rapoarte ce ţin de gestionarea timpului sau de utilizarea resurselor. Există o preocupare ca oamenii să fie ocupaţi să facă ceva. Nu este un mod productiv de a ne raporta la un anumit produs dacă lucrezi într-un domeniu complex, deoarece, dacă găsiţi o persoană care rezolvă problema în jumătate din timp, este mai bine. Este mai bine ca o persoană să lucreze mai puţin. Când aplicaţi o metodă precum Scrum care este populară, veţi ieși din acest mod de gândire. Scrum se centrează pe viteză/velocity. Măsuraţi cât produceţi într-un sprint, nu câte ore petrec oamenii făcând lucruri. Deci, metodele Scrum și Agile te fac să nu te mai orientezi pe efort, ci pe rezultat. Kanban se axează pe timpul petrecut de la un capăt la altul. În Scrum, Agile și Kanban, te uiţi la activitatea în sine, nu la numărul de ore petrecute, ceea ce este un pas în direcţia cea bună, dar multe companii se opresc aici. Doresc să evidenţiez că cele mai de succes companii pe care le-am văzut, duc totul un pas mai departe și spun: “De ce să îmi pese de viteză? Aici am o echipă cu velocitate mai mică decât cealaltă echipă, dar prima echipă aduce mai multă valoare. A reușit să rezolve problema clientului cu mai puţine feature-uri.” Acesta este genul de evoluţie pe care îl constat și pe care vreau să îl promovez.

Publicat în Numărul 62 Citeşte mai mult

Algoritmii folosiți cel mai des în sistemele de trading sunt cei de regresie (logistică pentru clasificare de uptick / downtick, least squares, local curve fitting, robust regressions sau, când există constrângeri legate de viteză, algoritmi de online regression, KWIK sau Locally weighted projection). În comunitatea machine learning există o oarecare reticență în a folosi metode "clasice" precum regresia liniară, fiind privită ca "elementară", însă este o unealtă foarte importantă și cu potențial foarte mare. Una din obiecțiile aduse folosirii acestei regresii este că nu detectează decât combinații liniare ale datelor de intrare, însă adăugând metrici derivate din înmulțiri între features, ridicări la putere sau aplicarea de funcții periodice sau de altă natură, pot fi detectate interacțiuni între variabilele de intrare sau se poate chiar face fitting la funcții complexe (de menționat că și rețelele neuronale au nevoie de cel puțin 2 nivele ascunse pentru a putea detecta interacțiuni între input features).