Prima parte a secolului 21 a experimentat o urbanizare globală, stare surprinsă de cotidianul britanic ,,The Economist” într-un articol din 2007, într-o formulare sugestivă: „înțelept sau nu, homo sapiens au devenit homo urbanus.” În 2014, peste jumătate din populația globului trăia într-un oraș; în următorii 20 - 30 de ani, prognozăm că până la 75% din populația globului, estimată să ajungă la 10 miliarde, vor locui într-un mediu urban. Istoric vorbind, orașele sunt percepute ca o formă superioară de organizare socioeconomică și culturală, facilitând inovația și progresul tehnologic. Mediul urban reprezintă o calitate de viață superioară mediului rural, cu acces la slujbe bine plătite, condiții de trai și sănătate superioare și existența unui mediu social și cultural mai bine dezvoltat. Orașul modern poate să întruchipeze spiritul întreprinzător uman, dinamismul economic-financiar și multiculturalismul social, împreună cu tot avansul și progresul tehnologic.

Relatările despre experiențele vieții în oraș ale celor care fie că sunt simpli vizitatori, fie locuitori ai respectivului spațiu citadin punctează inevitabil aspectele negative dar și pe acelea pozitive sau excelente. Acestea variază de la felul în care ne raportam la mobilitate, la calitatea aerului, la cât de uşor găsim informațiile de care avem nevoie, etc. . Puțini ne gândim la „sistemul” care stă la bază și care susține sosirea la timp a unui autobuz sau la faptul că atunci când e seară se aprind becurile pe stradă. Sunt elemente comune, pe care avem tendința să le luăm „de bune” ca și cum ar exista de când lumea, și care atunci când nu funcționează, ne simțim total dezorientați și revoltați.

Publicat în Numărul 67 Citeşte mai mult

Anul 2017, care tocmai s-a încheiat, s-a remarcat printr-o creștere fără precedent a interesului comunităţilor, investitorilor și specialiștilor IT în ceea ce priveşte lansarea oraşelor şi comunităţilor pe traiectoria Smart, Brained & Cognitive Cities & Communities. De asemenea, anul 2017 a consacrat poziţionarea fermă a clusterului Cluj IT în topul strategiilor şi soluţiilor de Smart City, atât la nivel de realizări cât şi de conceptualizare. Această poziţionare este marcată şi prin dobândirea trofeului „Smart City Champions” – conferit clusterului Cluj IT şi membrilor săi cu ocazia Expo-Conferinţei „Smart Cities” din octombrie 2017.

Publicat în Numărul 67 Citeşte mai mult

Poate că unii dintre voi vă întrebați de ce am ales acest titlu. Răspunsul scurt este că nu sunt prea mulți testeri care să-și dorească să învețe programare, deși aceștia ar prefera testarea automată în locul celei manuale. Dar am o veste bună! Cu toate că pare dificil la început, testarea automată fără programare este posibilă, iar acest lucru se poate realiza utilizând testarea bazată pe modele, în care testerul creează modele pentru controalele pe care dorește să le utilizeze. De exemplu, într-o aplicație web, un model pentru teste și un model pentru date. Prin urmare, ca expert în testarea bazată pe modele, la NTT Data Romania, doresc să vă împărtășesc din experiența mea.

Publicat în Numărul 67 Citeşte mai mult

Startup Weekend Cluj reunește în fiecare an tineri pasionați de antreprenoriat, dornici să își pună ideile de afaceri în practică. Echipele au 54 de ore la dispoziție să lucreze la dezvoltarea unei idei de business, pentru ca în final să prezinte un concept realist al unui produs. Cea de a 7-a ediție a Startup Weekend Cluj se va desfășura în perioada 2-4 martie, la sediul Telenav din orașul Cluj .

Publicat în Numărul 67 Citeşte mai mult

Sfârșitul anului 2017 a adus numeroase modificări în domeniul fiscal, multe dintre acestea cu un impact major asupra persoanelor care au sau au început un business pe cont propriu. Ne vom axa în principal asupra a trei mari categorii:

• Persoane care au demarat un business prin intermediul unui PFA;
• Persoane care au demarat un business prin intermediul unui SRL/SRL-D;
• Persoane care au venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

Publicat în Numărul 67 Citeşte mai mult

Odată cu primul număr din luna februarie 2012, prioritatea revistei ,,Today Software Magazine” a fost aceea de a oferi prin paginile sale ocazia unei mai bune comunicări între membrii comunității IT din orașul Cluj. Am pornit de la premisa că întotdeauna comunitatea care își împărtășește realizările și descoperirile va avea mult mai mult de învățat și implicit de câștigat decât acele comunități care au ca principiu de funcționare doar răspunderea individuală și efortul propriu. Sperăm că de-a lungul celor aproape șase ani, am demonstrat valabilitatea acestei premise, aducându-ne contribuția la consolidarea comunității de IT. Punându-le la dispoziție paginile revistei, programatorii și-au expus ideile, sfaturile, descoperirile, oferindu-i publicului larg reale experiențe de învățare și de emulație. Preocuparea noastră urmărește varietatea tematică a subiectelor precum și creșterea nivelului de calitate a abordării acestora.

În acest articol vom aborda mecanismele de transport din AS ABAP( Application Server ABAP ) şi din SAP HANA, în special modul cum pot fi transportate aplicaţii alcătuite din obiecte ABAP şi din obiecte HANA, folosind HANA Transport Container şi enhanced Change and Transportation System(CTS+) .

Sunt tester din 2004. Am avut multe roluri în 13 ani, dar m-am considerat mereu un tester. M-am bucurat când am găsit buguri care frizau niște situaţii/context aproape imposbil de conceput. M-am simtit prost când mi-a scăpat ceva ce a făcut produsul dificil sau imposibil de utilizat în producţie. M-am ascuns în proiectele mele și în firma mea, considerând că sunt un tester bun. M-am aflat pe scenă în faţa a sute de oameni, așteptând acea întrebare care să mă facă să realizez ce stupide au fost presupunerile mele.
Am întâlnit multe concepţii greșite despre testarea software. Cu unele veţi fi de accord, cu altele nu, dar consider că arta de a testa ține de împărtășirea ideilor și a experienţelor, acesta fiind chiar lucrul pe care intenţionez să îl fac. Iată-le:

În acest articol vom supune analizei modul cum putem grupa rapoartele și dashboardurile în categorii diferite, în funcţie de viteza cu care putem aduce și actualiza datele din cadrul acestora. Timpul este un termen relativ mai ales atunci când are impact direct asupra businessului pe care îl avem. Din această cauză capacităţile de raportare ale sistemelor interne pot să aibă un impact direct asupra succesului nostru ca business. Sunt mai multe elemente care sunt importante când vorbim despre rapoarte și timp de răspuns scurt, dar două din ele sunt relevante în această discuție.